Armonie cu copiii

Tehnicile terapeutice artistice, de mare impact în cazul copiilor

IMG_3698

Terapiile adresate copiilor sunt structurate în mod diferit faţă de cele adresate adulţilor. În primul rând copilul este adus la psiholog/ psihoterapeut, nu este alegerea lui să fie acolo. Apoi, chiar dacă este de acord să meargă la psiholog, care este „un fel de doctor” sau „prietena mamei care se joacă cu el”, nu are dezvoltată o motivaţie extrinsecă. Ori îi place persoana, pentru că îi dă atenţie, îl laudă, îl felicită, ori îi place ce face acolo, este interesant, face „chestii” care îl încântă. De preferat ar fi să aibă ambele motive pentru a fi acolo. Se pare că relaţia terapeutică, chiar şi cu un client mic, trebuie atent construită.
Empatia psihologului şi validarea micului client sunt foarte importante. Aici ţine de măiestria fiecărui terapeut de a se face plăcut şi de a comunica cu copilul.
Dacă vorbim de ceea ce facem cu copilul în cabinet, recomand cu încredere şi cu experienţă în domeniu, tehnicile artistice. În primul rând utilizarea tehnicilor artistice imprimă şedinţei o stare pozitivă, de relaxare, de joacă. Se ştie că exprimarea este mult înlesnită atunci când copilul desenează, pictează, se joacă, povestind ceea ce face, ce simte, ce proiectează, emoţiile, întâmplările din viaţa lui sau din imaginaţie. Copilul este susceptibil la metafore, aşa că poveştile pot fi un preambul pentru introducerea unor învăţăminte, învăţarea de noi comportamente dezirabile, ajutor în dozarea emoţiilor, metode de a gestiona frica, furia, dar şi de a dezvolta limbajul şi gândirea. Dramatizările pe baza poveştilor pot scoate la iveală conflicte, temeri, emoţii. Creativitatea poate fi antrenată prin toate aceste tehnici şi copilul poate învăţa să facă lucruri noi, poate să-şi descopere un talent. Tehnicile artistice bazate pe dans şi muzică, dezvoltă ritmul, cooperarea, armonizarea cu ceilalţi şi comunicarea nonverbală eficientă. Nu în ultimul rând prin tehnicile artistice combinate cu limbajul, copilul îşi îmbunătăţeşte cunoştinţele, dorindu-şi să ştie mai mult, dezvoltându-şi motivaţia extrinsecă, atât de necesară la şcoală şi în viaţă.
Şi ca o încheiere: Jucaţi-vă cu copiii voştri!
“Omul nu este întreg decât numai atunci când se joacă.” (Schiller)

 

Cristina Eftimie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s