obiceiuri cu armonie, Relaţii armonioase

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Încep acest articol cu reamintirea celor șase categorii ale valorilor de bază (universale) în care ne putem încadra: înțelepciunea, curajul, umanitatea, transcendența, cumpătarea, dreptatea. Discutând pe rând despre fiecare dintre ele (24, cu subsegmente), ajungem astăzi la Hotărâre sau Judecata ca parte a înțelepciunii. Referitor la subsegmente, Înțelepciunea ca și categorie de bază cuprinde: creativitatea, curiozitatea, hotărârea, dragostea de a învăța și perspectiva.

Hotărârea sau Judecata– oamenii care au această caracteristică manifestă sunt cei care cântăresc toate aspectele în mod obiectiv în luarea deciziilor, inclusiv argumentele care sunt în conflict cu convingerile lor. Atenție, nu ne referim la cei care îi judecă pe alții, este vorba despre judecata ca virtute, o capacitate de a vedea toate aspectele unei probleme, chiar și cele cu care nu suntem de acord, o capacitate de a “vedea limpede”, dacă vreți.

Judecata presupune luarea deciziilor raționale și logice și evaluarea analitică a ideilor, opiniilor și faptelor. Mai poate fi interpretată ca gândirea critică, cântărirea corectă a probelor, gândirea lucrurilor și examinarea dovezilor din toate părțile, mai degrabă decât să sari la concluzii. Judecata implică, de asemenea, să fii cu mintea deschisă și să poți schimba mintea în lumina dovezilor, rămânând deschiși la alte argumente și perspective.  Puterea judecății este o putere corectivă prin faptul că are rolul de a contracara gândirea defectuoasă, cum ar fi favorizarea opiniilor actuale sau favorizarea ideilor care sunt considerate punctul de vedere dominant și, prin urmare, acordarea unei atenții mai puțin viziunii mai puțin dominante. Este dorința de a căuta în mod activ dovezi împotriva convingerilor, planurilor sau obiectivelor tale preferate și de a cântări toate dovezile în mod echitabil atunci când este disponibilă.

Descoperirile cercetărilor privind avantajele puterii judecății relevă faptul  că oamenii care pot vedea lucrurile din mai multe perspective sunt deosebit de pricepuți în a face față perioadelor de schimbare și tranziție. Judecata combate gândirea părtinitoare, contribuind la luarea deciziilor mai precise. Indivizii cu această putere sunt mai puțin influențați de evenimentele singulare și sunt mai rezistenți la sugestie și manipulare.

Poate este momentul să vă întrebați dacă aveți această caracterstică ca și dominantă, cum ați folosit-o în viață, în momentele critice, cum v-a ajutat? Unde și când a fost nevoie să vă activați gândirea critică?

Și pentru a ne înțelege mai bine, în relațiile cu ceilalți, cum ne exprimăm gândirea critică sau judecata?

Poate sunt momente când pierdem această valoare și uneori când luăm decizii pierdem imaginea de ansamblu, ce ne face să nu vedem pădurea de copaci? Poate niște emoții? Care sunt circumstanțele sau oamenii care ne împiedică să ne folosim acest dar și să funcționăm emoțional?

Totuși, judecata, hotărârea sau gândirea critică, este o forță pe care nu trebuie să o neglijăm. Ea ne ajută să vedem clar și să luma în considerare cele mai multe aspect ale unei situații. Dacă avem această caracteristică ca dominantă sau dacă vrem să o cultivăm și să o creștem, putem să o activăm.

Gândirea critică o putem folosi atunci când întâlnim o persoană nouă în orice context și îi observăm faptele, cum se comportă, cum gândește, cum vorbește cu cei din jur. Se poate sări direct la concluzii, pentru că cineva ne-a spus ceva despre ea, punându-i repede o etichetă, dar nu e drept, adunând informații, dând șansă persoanei să se dezvăluie, vedem că există și calități și defecte, ne putem face propria imagine. Nimeni nu este perfect, clar că nici noi, dar cu siguranță că o imaginea de ansamblu este mult mai clară decât o etichetă pusă în grabă.

La muncă, putem lua în considerare și un alt unghi de opinie, poate pe care l-am respins initial, poate ceva nous au prea îndrăzneț. Hai să nu spunem “NU” data viitoare și să încercăm să dăm șanse și unei alte perspective.

Putem urmări puncte de vedere, dezbateri pe un subiect la care noi avem o poziție fixă, pe care nu dorim să ne-o schimbăm, poate despre un subiect tabu, religie, sex, educație și să încercăm să vedem ce păreri mai există pe acest subiect, să urmărim ca observator și să dăm o șansă și altor voci, chiar dacă sunt diametral opuse de ceea ce credem noi.

Și dacă vrem să ne antrenăm și mai mult această latură în viață de zi cu zi mai putem încerca:

Putem să ne gândim la un eveniment trecut care s-a desfășurat într-un mod cu care nu suntem de acord și să identificăm alte căi de rezolvare ipotetice, alte căi în care am fi putut aborda problema.

Putem să ne imaginăm că avem o părere diametral opusă unei păreri foarte înrădăcinate a noastre și să experimentăm cum este să ne plasăm în partea cealaltă.

Într-o dezbatere putem să ne asumăm rolul “avocatului diavolului”, o poziție nepopulară, contrară normelor doar de dragul dezbaterii, punându-ne întrebarea :”și dacă totuși nu este așa?” Gândirea critică este foarte important ca și valoare, nu toți ne-o permitem, nu toți avem curaj să fim nepopulari și să o exprimăm. E nevoie de curaj și asumare.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s